marți, 19 ianuarie 2010

Memoriul cadrelor militare in rezerva din garnizoana Bacau catre grupul de parlamentari ai jud. Bacau

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
FILIALA 1 BACAU

Bacau , str. Oituz nr.16(la Cercul Militar Bacau)
E-mail: scmdbc@yahoo.com Site : http://sindicatulcmd.blogspot.com
Telefon : 0740.848.668./0753.500.561 Fax : 0234 / 517.459
Nr. 03 din 20.01.2010

M E M O R I U L
CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ DIN GARNIZOANA BACĂU
CĂTRE GRUPUL DE PARLAMENTARI AI JUDEłULUI BACĂU


DOMNILOR SENATORI SI DEPUTAłI,(vezi tabelul de la sfarsit)

În aceste vremuri grele si tulburi provocate de criza globală precum si de
frământarile politice din tară determinate de campanii de populism prost înteles si
iresponsabil practicate în campaniile electorale, (din păcate prea multe în ultima
vreme,) armata ca entitate si institutie a fost umilită, stropită pe nedrept cu noroi, si
din locul 2 ocupat în sondajele sociologice in ultimii ani , a ajuns să fie arătată cu
degetul pentru motive false, nejuste si neadevărate.
Aceste atitudini nocive au fost cultivate de unii, (autointitulati) analisti politici si
din păcate si de către unii oameni politici, de unele posturi de televiziune si
publicatii, drept pentru care am hotărât să ne adresăm dumneavoastră in scopul
de a cunoaste mai bine situatia noastră si să vă adresăm rugămintea de a ne apăra
drepturile care au fost câstigate cu mari greutăti si eforturi de-a lungul vietii fiecaruia.
Campania de denigrare a armatei si a slujitorilor ei de ieri si de azi este profund
nedreapta si nu are decat un singur scop, de a amputa drepturile personalului ei ,
drepturi obtinute dupa o viata plina de obiective indeplinite in mod exemplar in plan
national, dar cu pretul unor mari renuntari, frustari si vicisitudini in plan personal.
Permiteti sa reamintim cateva obiective nationale indeplinite care au presupus si
presupun mari renuntari si sacrificii din partea personalului militar de ieri si de azi :
1. Institutia militară este prima institutie a statului român care a făcut cu adevărat
o reformă reală, obiectiv despre care abia acum celelalte institutii îsi pun
problema. Armata s-a aliniat cu disciplină si seriozitate la prevederile tratatului
de la Viena cu privire la reducerea armamentelor si efectivelor si din 1996
până în 2006 a redus efectivele cu peste 200.000 de posturi reprezentand
peste 60% fata de efectivele din 1989.
2. Urmare a acestei reforme „nemiloase” in plan uman foarte multi militari au fost
nevoiti să părăsească institutia militară „scrâsnind din dinti” totusi cu speranta
(mai ales cei tineri cu varsta in jur de 40 ani) ca statul roman prin legislatia în
vigoare (care din păcate acum le întoarce spatele) vor putea să-si găsească
o slujbă pentru a-si putea duce la bun sfârsit obligatiile fată de familie. Cadrele
militare disponibilizate ale armatei Romaniei nu au alimentat criminalitatea
transfrontaliera cum s-a intamplat la restructurarea altor armate europene.
3. Fiind prima tara semnatara a Parteneriatului pentru Pace, Romania a intrat mai
intai in NATO apoi a fost primita in Uniunea Europeana. Cu mult inainte de
aceste evenimente armata romana a trimis trupe in doua apoi in trei teatre de
operatiuni pe doua continente, gesturi unanim apreciate in plan intern si
extern care au dus la realizarile de care am pomenit mai sus. Aceste fapte
sunt ale armatei ca institutie dar insumeaza efortul si munca plina de
abnegatie dusa de catre intreg personalul ei, munca ce a presupus multe
sacrificii de natura materiala si mai ales umana.
4. Nu trebuie uitat ca in pofida dotarii sale stil second – hand (vezi navele
achizitionate din Anglia, TAB-urile care sunt sicrie mobile, avioanele
modernizate dar matusalemice etc) personalul armatei si-a indeplinit cu
credinta si devotament datoria, fapt evidentiat de comandantii teatrelor de
operatiuni apartinand altor state. Aceste rezultate au fost posibile datorita
pregatirii deosebite ale militarilor romani, indiferent de gradul pe care il aveau,
cu pretul unor renuntari si mari sacrificii. Militarii români si nu alte categorii, se
gasesc în mod sigur în sicriile înfăsurate în tricolor, care vin din când în când din
Iraq, Afganistan, Bosnia-HerŃegovina, Kosovo sau din misiunile ONU din Africa.
5. In perioada dinaintea revolutiei din 1989, armata a contribuit covarsitor la
realizarea unor obiective nationale, de care societatea romaneasca a avut si
va avea nevoie ca de exemplu: Canalul Dunare - Marea Neagra, centrul civic
din capitala cu Palatul Parlamentului (a doua cladire ca dimensiuni din lume,)
Transfagarasanul, muncile agricole, din mine, la energie, restabilirea cailor de
comunicatii, canalul Bucuresti – Dunare, realizari cu greutati insurmontabile si
chiar drame in multe familii de militari. Permanent ni se spunea ca solda care o
primim este pentru calitatea , cantitatea si importanta sociala a muncii
depuse. Avem convingerea ca si inainte de 1989 toti militarii au servit cu
abnegatie tara si nu un clan sau o oranduire, astazi blamata.
De aceea ne exprimam consternarea fată de modalitatea de abordare de către
Guvern si cu girul dumneavoastra, a problemelor importante, de interes general, ce
vizează statutul material, de subzistentă a cetătenilor pensionari ori pensionabili, între
care se află si militarii.
Asadar in conformitate cu prevederile legii 54 (legea sindicatelor) din 2003 art.29-31
solicitam ferm:
- dezbatera publica cu militarii in rezerva (retragere) si activi din structurile de
aparare, ordine publica si siguranta nationala a proiectului legii unice a
pensiilor. Aceasta dezbatere sa fie sub patronajul unei institutii ce se bucura de
o incredere deplina din partea ambelor parti. Contrar celor inscrise la articolul
30 din legea mentionata la data actuala nu avem informatii in ceea ce ne
priveste ca entitate si sindicat. Vrem sa fim informati in toate etapele si sa ne
exprimam punctul de vedere in tot ceea ce ne priveste.
Pana la dezbaterea publica permiteti sa reamintim prevederile Deciziei C.C.nr.
20 din 02.02.2000 care mentionează: “Statutul special adoptat pentru această
categorie profesională este mult mai sever, mai restrictiv, impunând militarilor
obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au, astfel că
reglementările referitoare la pensia de serviciu pentru militari, cu diferentele pe
care această pensie le prezintă fată de pensia comună de asigurări sociale, nu
constituie o încălcare a principiului egalitătii cetătenilor în fata legii, principiu
prevăzut de art. 16 alin.(1) din Constitutie, ci reprezintă o recunoastere a
interdictiilor severe si a riscurilor sporite la care această categorie profesională
este supus”.
Curtea Constritutională retine, deci, încă din anul 2000 faptul că instituirea pensiei
de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în
mod obiectiv, ea constituind o compensatie doar partială a inconvenientelor ce
rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora această categorie trebuie să li se
supună.
Cu privire la pensiile militarilor facem următoarele precizări:
• Sistemul pensiilor militare din România, cu izvoare istorice existente încă
din anii 1829 – 1830, deci înainte de domnitorul A.I.Cuza, nu a fost
niciodată, si nici în prezent nu este „un sistem contributiv”si conform
articolului 5 alin. (2) din Legea nr.164/2001, fondurile necesare pentru
plata pensiilor militare de stat se asigură de la buget si nu de la bugetul
asigurărilor sociale de stat;
• Recalcularea pensiilor militare în plată intră în contradictie cu principiul
contributivitătii prevăzut în proiectul supus dezbaterii la art.2 lit.c)
conform căruia „fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza
contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la
sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în
temeiul contributtiilor de asigurări sociale plătite”. În consecină militarul
nu este, în întelesul art. 3 alin(1) din proiectul legii, nici asigurat în sistemul
public de pensii – „persoană fizică pentru care angajatorul este obligat
să retină si să plătescă contributia individuală de asigurări sociale” -,si
nici contribuabil- „persoană fizică sau juridică care plăteste contributii
de asigurări sociale sistemului public de pensii. La trecerea în rezervă
asa-numita „pensie”ar trebui denumită altfel, de exemplu, solda
rezervistului.
• Oriunde în lume un militar primeste soldă,(de aici si notiunea de soldat) si
nu un salariu negociat cu sindicatele, iar la trecerea în rezervă primeste
o pensie (rentă), ambele de la bugetul de stat si nu de la cel al
asigurărilor sociale.
• Actualul sistem al pensiilor militare de stat este un sistem ocupational, ca
în majoritatea tărilor membre NATO ce se încadrează în pilonul al 2-lea
privind schemele ocupationale (profesionale) guvernate de Directiva
86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC. Metodologia specifică
de calcul a pensiei nu se bazează pe principiul contributivitătii acesta
nefiind adecvat armatei, cu structura ierarhică si privatiuni specifice
profesiei militare;
• Armata , de fapt, este incorect să spunem că are pensionari. Ea are
cadre în rezervă care la îndeplinirea conditiilor prevăzute în Statutul
cadrelor militare, sunt trecute în rezervă, unde au alte obligatii. Ele se
prezintă la centrele militare unde primesc livretul militar si un ordin de
chemare pe care sunt mentionate unitătile si termenele la care trebuie
să se prezinte în situatii speciale, pentru a fi activati dacă este nevoie;
• Militarii activi si cei în rezervă constituie baza planurilor întocmite de
M.Ap.N.pentru diferite situatii si sunt retribuiti cu soldă si pensie de serviciu
din bugetul acestuia, nu din sistemul public de pensii. Legea 164/2001
este o lege elaborată după norme europene si consideram că nu ar fi o
actiune înteleaptă renuntarea la ea.
• Armata a avut întotdeauna pensie de serviciu, drept ce nu a fost
abrogat la aparitia Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte
drepturi de asigurări sociale, când legiuitorul a avut în vedere specificul
acestei categorii;
• Pensiile militarilor sunt calculate în procent de 60% din media soldei
lunare de bază a ultimelor 6 luni si nu include nici un spor asa cum gresit
s-a prezentat în mass-media, aceasta reprezentând contributia statului la
siguranta sa (ostasul este sub jurământ fată de patrie) si acest jurământ
încetează odată cu plecarea osteanului în eternitate.
• O altă problemă de care credem că puterea politică trebuie să tină
cont, este aceea că durata medie de viată a cadrelor militare nu
depăseste 61 de ani (fată de media de 71 pe plan national), datorită
conditiilor specifice de muncă, si de viata si a stresului profesional
acumulat.
• România, până în prezent, nu a nesocotit faptul că, în toate statele
europene “dreptul la pensie de serviciu îl au toate fortele de apărare a
ordinii publice – armata, politia si serviciile speciale” si ar fi singura tară
din Europa care introduce armata în sistemul public de pensii.
• Mare parte dintre pensionarii militari au avut sotiile casnice datorită
faptului că au fost nevoiti să se mute de-a lungul carierei în 10-12
garnizoane, lucru care nu se întâmplă cu reprezentantii altor profesii si
acum toată familia lor trăieste dintr-o singura pensie. A „amputa” aceste
pensii echivaleaza cu declansarea multor tragedii dupa o viata de
munca si renuntari in slujba Drapelului si Tarii.
De aceea membrii de sindicat ai Filialei 1 Bacau ai Sindicatului Cadrelor Militare
Disponibilizate cer reprezentantilor din Parlamentul Romaniei ai municipiului si
judetului Bacau Initiativa dumneavoastra parlamentara in sustinerea interesului
comun al cadrelor militare in rezerva si retragere proveniti din intregul Sistem de
Aparare respectiv prezervarea nestirbita a drepturilor de pensie.
În speranta că vom găsi sprijinul asteptat în dumneavoastră, vă
asigurăm de tot respectul si consideratia noastră.

AVEM ONOAREA SĂ VĂ SALUTĂM, DOMNILOR PARLAMENTARI!

Presedinte Filialei 1 Bacau a SCMD
Col (r) Pricopi Gelu
 Secretar
Mr. (r) Antohi Victor

P A R L A M E N T A R I AI JUDETULUI BACAU:
 
SENATORI

Nr crt. Numele si prenumele Formatiunea politica Telefon Obs
1 Radu Catalin Mardare PSD 517627 d-l Ciocan
2 Elena Mitrea PSD 517627 d-l Ciocan
3 Gabriel Berca PNL 571894 sediu
4 Nistor Vasile PDL 510325 sediu
 
DEPUTATI

Nr crt. Numele si prenumele Formatiunea politica Telefon Obs
1 Viorel Hrebenciuc PSD 517627 d-l Ciocan
2 Petru Gabriel Vlase PSD 517627 d-l Ciocan
3 Iulian Iancu PSD 517627 d-l Ciocan
4 Antochi Gheorghe PSD 517627 d-l Ciocan
5 Chiuariu Tudor PNL 571894 sediu
6 Ionel Paler PNL 571894 sediu
7 Banu Mihai PNL 571894 sediu
8 Popescu Adrian PDL 510325 sediu
9 Gherasim Vasile PDL 510325 sediu
10 Valerian Vreme PDL 510325 sediu